Dacă holul tău este plin de cutii de adidași, ordonate cu strictețe după brand-uri și valoare sentimentală, iar prietenii tăi își pun mâna în cap când le spui că ți-ai mai luat ceva… atunci da, este posibil să fii un sneakerhead. Și nu o știi doar tu. Ci toți prietenii tăi, părinții care îți vorbesc de risipă, dar mai ales colegii de muncă, care nu înțeleg cum reușești să supraviețuiești pe această lume când îți dai toți banii pe o singură pasiune.
Istorie
Termenul de sneakerhead a apărut, conform diferitelor surse, spre sfârșitul anilor ’70 în New York. Două culturi au avut un rol esențial în dezvoltarea acestei mișcări: cultura hip-hop și lumea baschetului. Mulți jucători din acest sport începeau să fie sponsorizați de diverse brand-uri, iar baschetul de stradă nu rămânea nici el în urmă la acest capitol. Conform lui Nick Smith, acesta a fost și momentul în care mersul la sală și alergatul au început să devină pasiuni comune, promovate pe copertele marilor reviste, ele fiind strâns legate și dependente de ceea ce un sneaker bun îți poate oferi.
Primele custom-uri apărute nu au fost foarte complicate. Majoritatea implicau schimbarea șireturilor și adăugarea unui simplu tag cu marker-ul pe zonele ”curate” ale adidașilor. Și nu puțini erau cei care își cumpărau minimum două perechi dintr-un model care le plăcea, un amănunt la care vom reveni puțin mai târziu.
Primul ”boom” al acestei culturi are loc în anii ’80, în momentul în care brand-ul Nike semnează un contract de sponsorizare cu Michael Jordan, unul dintre cei mai cunoscuți jucători de baschet ai momentului. Ironic sau nu, NBA interzice acest model, dar Jordan continuă să îi poarte. Iar, în momentul în care este amendat cu 5.000 $ de către NBA, o mișcare deșteaptă de marketing are loc: Nike se oferă să îi plătească această amendă. Puțin mai târziu în acel an, Jordan câștigă premiul de Rookie of the Year, iar modelul care îi poartă numele câștigă din ce în ce mai multă notorietate.
În parelel cu lumea baschetului, cea a hip-hop-ului își aduce contribuția prin Run DMC, care lansează piesa ”My Adidas”. A fost momentul în care s-a creat o legătură puternică între moda urbană și cultura rap-ului, iar asta, împreună cu baschetul, au fost catalizatorii de care termenul de sneakerhead avea nevoie.
De asemenea, merită menționate și următoarele două momente:
- După terminarea Primului Război Mondial, țări precum Germania, Japonia și Italia își încurajau cetățenii să facă cât mai mult sport; totul, în ideea pregătirii lor pentru un nou Război Mondial. Siluetele adidașilor sport deveneau din ce în ce mai vizibile și începuseră să fie considerate parte a modei, inclusiv în America. Jocurile Olimpice de la Berlin au adus și ele un plus de vizibilitate din acest punct de vedere.
- Scena muzicii Rock n’ roll – de obicei, termenul de sneaker îi este atribuit lui Henry Nelson McKinney. Maquis Mill Converse considera că, asemenea unui stil muzical, și sneakersii au puterea de a crea subiecte comune de discuție între oameni. De aceea, nu puțini au fost artiștii sponsorizați de către Converse cu modelul Chuck Taylor All Stars. Printre aceștia, îi menționăm pe Jimi Hendrix, Kurt Cobain, The Clash, Black Sabbath, Gorillaz, Guns N’ Roses, Green Day, Metallica.
Până în 1990, Nike Air Jordan devenise atât de popular încât se credea că unul din 12 americani deține cel puțin o pereche.
Impactul erei digitale
Internetul și întreaga democratizare adusă de acesta au avut un rol cel puțin la fel de important în expansiunea termenului de sneakerhead. Printre primele publicații online care au crescut și dezvoltat acest termen au fost Hypebeast, Highsnobiety și Sneaker Freaker. Blog-urile lor au început să adune comunități interesate de acest fenomen, iar primele schimburi digitale, dintr-o țară în alta, s-au întâmplat datorită acestor site-uri.
Era un moment în care influencerii nu existau, platformele de socializare erau aproape inexistente, iar oamenii de pe întregul glob începeau să descopere ceea ce internetul are de oferit. Printre valurile imense de informație, ne bucurăm că oamenii au primit și reacționat cum se cuvine la descoperirea acestei întregi culturi.
Piața de schimburi de sneakers și vânzarea modelelor care nu se mai produceau (deadstock) a devenit din ce în ce mai mare mai ales datorită profiturilor frumoase pe care oamenii le puteau obține dintr-o pasiune. Cei amintiți anterior, care obișnuiau să își cumpere mai multe perechi din ceva ce devenise acum ”retro”, au avut cel mai mult de câștigat.
Desigur, tehnologia a avut un impact semnificativ și în crearea de noi siluete, mai complicate, iar modelele realizate în colaborare cu diverși artiști / rapperi / sportivi au continuat să crească această piață. Inclusiv brand-uri de lux, percepute mai rar ca parte din ”The Usual Suspects” în ceea ce privește moda stradală, au intrat pe această ”nișă” atât de profitabilă, care se află și astăzi într-o dezvoltare continuă. În 2014, piața de sneakers deținea 5% (cu vânzări de peste 22 de miliarde de dolari) din totalul business-urilor aflate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Concluzie
Așadar, ceea ce înainte putea părea imposibil, astăzi a devenit o normalitate. Modele de sneakers care apar în ediție limitată creează cozi imense în fața magazinelor în care urmează să se lanseze. Colecționari sau oameni care vânează doar profitul, cu toții se luptă pentru obținerea uneia dintre aceste perechi. Iar lucrurile mai ciudate, precum release-ul unei cărămizi din partea Supreme, nu te mai surprind când creează atât de mult hype. Dar lăsăm asta pentru un articol viitor.
Nu știm cât timp va mai trece până această nebunie se va instala și pe teritoriul României, dar simțim că momentul nu este foarte departe. Deja există și la noi grupuri de Facebook cu zeci de mii de sneakerheads, care împart aceeași pasiune, fac schimburi și pun la vânzare diferite rarități. Dacă vrei să te înscrii și tu într-unul dintre ele, îți recomandăm Sole and Shape Community și Sneaker Market România, ambele grupuri având plusurile lor.
Surse:
- https://www.dailysabah.com/life/2019/05/13/culture-defined-from-language-to-arts-a-guide-to-the-sneakerhead
- https://en.wikipedia.org/wiki/Sneaker_collecting
- https://www.ix.co/en-US/blog/the-rise-of-the-sneakerhead-culture
- https://www.forbes.com/sites/mattpowell/2014/05/21/sneakernomics-are-sneakerheads-important/#6d5a8a943694
- https://www.mentalfloss.com/article/31500/sneakerheads-brief-history-sneaker-collecting